De ce unii bărbați tânjesc după o viață ca-n filme
Ai putea crede că e vorba de aplecarea natural-masculină spre eroism.
Și te vei înșela amarnic.
În mare, vor o viață ca-n filme pentru că sunt de profesie consumatori.
Adică, vor să primească sau să aibă fără efort.
Singurul consum de energie pe care-l iau în calcul este cel din momentul în care trebuie să dea câteva click-uri ca să dea drumul serialului favorit sau ca să comande ceva din aplicația de “mâncare”.
Rapid, plăcut și fără implicarea a prea multor neuroni.
Cum spuneam, consumatori.
Consumatori care stau cu ochii pironiți în ecrane sau în diverse reverii în timp ce le curge din gură o metaforică salivă a îndobitocirii.
Clasic...
Știi de ce au succes multe dintre filmele de la Hollywood?
Pentru că se folosesc de povești-tipar.
Adică, scenariile urmează un anume tip de poveste, ușor de identificat de oameni și ușor de înțeles. Ție ți se poate părea că poveștile sunt altele, dar în mare sunt doar o serie de câteva scenarii care se repetă sub diverse forme.
La bază, rămâne mereu cam aceeași idee.
Bine contra rău, binele învinge.
Bine contra rău, răul învinge pentru că se dovedește că de fapt răul era bun și binele era rău.
Bine contra rău, binele învinge după ce părea că n-are nicio șansă în fața răului.
Bine contra rău, binele învinge aparent, dar răul supraviețuiește pentru că e nevoie de o urmare care să producă bani suplimentari producătorilor filmului.
Desigur, aceste povești-tip sunt îmbrăcate într-o grămadă de nuanțe în funcție de creativitatea scenariștilor, de bugetul producției, inspirația regizorului și calitatea actorilor.
De ce-ți spun toate acestea?
Pentru a te introduce într-o chestiune ce ține de filosofia vieții însăși. Mai exact, pentru a-ți atrage atenția asupra unui fapt pe care-l trăim cu toții, dar pe care prea rar îl și conștientizăm.
Viața noastră e ca un film.
Sau ca un serial, dacă vrei să împarți lucrurile în “episoade”.
Cele două probleme mari legate de “viața ca-n filme”
Normal, sub influeța culturală a Hollywood-ului, mulți ar vrea ca viața lor să fie ca un film în sensul spectaculozității.
De exemplu, să trăiască precum în filme.
Să aibă parte de toată strălucirea pe care scenariștii și regizorii o-nghesuie în producțiile lor.
Sau dacă nu e posibil așa ceva, măcar să aibă parte de povești de film în sensul în care ar parcurge drumul clasic al eroului: o ia de jos și ajunge sus.
Sau e bleg la început și devine șmecher în punctul culminant.
În fine, desigur, există categoria copiilor târzii care și-ar dori să aibă super puterile pe care le au diverse personaje din producțiile fantasy.
Așa n-ar mai fi nevoie să și muncească.
Să depună vreun efort.
Doar ar pocni din degete și gata, ar rezolva orice au de rezolvat.
Și totuși, două lucruri sunt importante aici: